Din păcate datele istorice despre construirea castelului sunt insuficiente. Castelul fără valori artistice remarcabile a fost omis de istoricii de artă. Sunt doar prezumţii ca imobilul a aparţinut familiei Pogány din Clopotiva în secolul al 19-lea. Cei mai probabili proprietari au fost Pogány György sau fiul său, Pogány Károly.
Asemenea multor clădiri nobile din regiunea Baraolt, castelul a fost construit în stil renascentist (perioada târzie), iar în secolul al XIX-lea i s-a adăugat o aripă, construită în stil clasicist. Clădirea conține mai multe scupturi în piatră, valoroase, construite în stil renascentist (perioada târzie).
Acest conac a fost locuită până la începutul anilor optzeci, apoi a început să se degradeze: în anul 2000, clădirea a devenit un pericol de viață, se inunda și mai multe grinzi s-au prăbușit, pereții s-au umplut de ciuperci.
În clădirea renovată funcționează o grădiniță, iar școala generală poartă numele de „Endes József”. Fațada conacului păstrează placa memorială cu inscripția (în traducere liberă): „aici s-a născut, a trăit și a murit ENDES JóZSEF, maior în 1811-1806, eroul revoluției maghiare din 1848-49.”
În 1860, conform lui Orban Balazs: „a fost un castel voluminos și fortificat, care în prezent, se află parțial în ruine, o parte a acestuia fiind modificat”. În anii 1870, la ordinul lui Máriaffy Albert, castelul s-a modificat, lucrările de construcție fiind executate de maistrul zidar Soós Pál (1843-1910) din Târgu Mureș.
Castelul cu patru bastioane de colț s-a construit în anii 1600. În anul 1848 revoluționarii români au incendiat castelul, astfel forma de azi l-a căpătat în urma reclădirii de după această dată. Construcția medievală a fost acoperită în anul 1852, și cel mai probabil camerele de colț s-au construit după aceaastă dată. Dintr-o placă din piatră cu inscripția 1862, se deduce că lucrările de construcții au fost finalizate la această dată.
restaurator
