• Familia Teleki a fost prezentă în satul apropriat, Jucu de Jos, din secolul al XVIII-a iar cele două moșii au fost unite la începutul secolului al XX-a sub mâna grofului Teleki Géza (III.), caracter important al vieții artei plastice și patron generos al perioadei. După Trianon, Teleki a rămas cu o avere jupuită și o investiție nereșuită, iar în 1930 a fost nevoit să vândă moșia din Jucu de Sus. Cumpărătorul a fost baronul  Kemény Pál din Mănăstireni, care a decedat în 1934. Moșia a rămas în mâinile familiei lui până 1946, când aceasta a fost naționalizată.

  • În urma unei căsătorii, familia Pótsa din Hătuica a ajuns în Petriceni, unde și-au construit conacul prin extinderea unui conac mai vechi, posibil din vremea familiei Rápolti. Conform legendei, în anul 1825 familia Pótsa a jucat un rol important în reconstruirea bisericii din sat. Cel mai renumit membru al familiei, Pótsa József (1836-1903), a fost comitele suprem al Comitatului Trei Scaune în perioada 1877-1903.

  • O poartă de piatră, înaltă, cu două nivele, acoperit cu țiglă desparte terenul conacului de strada principală a satului. Odinioară, pe poarta mare se ridica un fronton trilobat. Pe frontonul central, pe câmpul înconjurat de colute arcuite, în stil baroc, se putea citi anul construcției.

  • Asemenea multor clădiri nobile din regiunea Baraolt, castelul a fost construit în stil renascentist (perioada târzie), iar în secolul al XIX-lea i s-a adăugat o aripă, construită în stil clasicist. Clădirea conține mai multe scupturi în piatră, valoroase, construite în stil renascentist (perioada târzie).

  • Familia Nopcsa era o familie nobiliară de origine română din Țara Hațegului, primul strămoș veritabil al acestei familii fiind Szilvási Iván (Ioan). În sec. XVIII-XIX, această familie a devenit una dintre cele mai dominante familii nobile din Sudul-Transilvaniei.

  • De ani de zile, în incinta conacului funcționează un spital psihiatric, astfel conacul nu este deschis vizitatorilor.

  • În 2005 se afla în renovare, iar proprietara, Orha Lívia, avea de gând să amenajeze spațiul pentru oaspeți, aflați în vacanță, însă nu există date cu privire la finalizarea acestei dorințe.

  • Construirea castelului a fost comandat de către Boncza Miklós, socrul scriitorului Ady Endre, pentru mama lui Csinszka (Boncza Berta – nevasta lui Ady Endre). Castelul de azi însă nu mai amintește de clădirea fără etaj, cu bastioane de colț, deoarece Boncza Berta, deja nevasta pictorului Márffy Ödön, a vândut castelul scriitorului/politicianului Octavian Goga după Primul Război Mondial.